Ne hranim pentru a ne asigura necesarul de substante nutritive corpului nostru. Si, in acelasi timp, am facut din hrana o arta, pentru ca pe langa faptul ca este necesar sa ne hranim, ne face si placere. De cele mai multe ori suntem incantati de savoarea gusturilor variate ale legumelor, fructelor, mancarurilor ce ne imbie cu aroma lor . Pe de alta parte, in zilele noastre, folosim din ce in ce mai mult momentele in care luam masa ca si ocazii bune de socializare si de stabilire unor relatii profesionale. Ne intalnim cu prietenii la cina, luam pranzul cu potential asociat sau colaborator, stabilim o iesire cu familia in weekend la un restaurant de la marginea orasului. Ne folosim aceste momente pentru a petrece un timp placut in compania altor persoane. Ce se intampla insa cand mancam din motive pe care nu le putem explica foarte bine, cand nu mai avem timp sa savuram mancarea si o infulecam, cand suntem stresati si cautam sa ne revarsam tensiunea ”rontaind”, cand ne trezim ca am dat iama in frigider si am infulecat vreo doua portii de mancare si ne simtim ingrozitor, ne este rusine si uneori jena!? Cand mancarea si mai ales modul de a manca nu ne mai fac sa ne simtim confortabil fie pentru ca devenenim obsedati de mancare si in acelasi timp de a ne pastra greutatea, fie pentru ca mancarea ne ajuta sa ne calmam emotiile puternice pe care nu le putem exprima altfel sau poate ca nu stim cum s-o facem, fie ca greutatea corpului nostru a scapat de mult de sub control. Toate aceste situatii se inscriu in tabloul clinic a ceea ce se numeste tulburari de comportament alimentar.
Tulburarile de comportament alimentar sunt probleme grave de sanatate iar cauzele acestora sunt complexe si inca necuscute pe deplin. O tulburare de alimentara este caracterizata prin obiceiuri alimentare anormale care pot implica fie un aport alimentar insuficient, fie aportul un alimentar excesiv, in detrimentul sanatatii fizice cat si emotionale a unei persoane. Printre posibilile cauze ale tulburarilor alimentare se numara: factorii culturali, bilogici, genetici, caracteristici personale, familia, stresul, schimari majore survenite la un moment dat pe parcursul vietii. Desi tulburarile alimetare debuteaza de regula in copilarie sau adolescenta, ele se pot manifesta la toate varstele atat la femei cat si la barbati.
Tulburarile de comportament alimentar nu sunt determinate exclusiv de mancare. Controlul exagerat al mancarii, obsesia mentinerii unei greutati ideale, existenta unor momente in care pofta de mancare sau dorinta de a manca este foarte mare, mancatul si apoi autoprovocarea eliminarii prin voma sau laxative, mancatul compulsiv sau implicarea exagerata in activitati fizice nu sunt decat simptome, ele nu reprezinta problema in sine. Si nu de multe ori, aceste simptome sunt dezvoltate ca modalitati ale persoanei de a face fata durerilor profunde emotionale, conflictelor interne, a unei stime de sine scazuta, a depresiei, stresului sau a unei traume psihice.
Printre principalele tipuri de tulburari de comportament alimentar descrise in literatura de specialitate se inscriu: anorexia nervoasa, bulimia, binge eating, mancatul compulsiv si obezitatea.
Anorexia nervoasa este o tulburare alimentara in care persoana este obsedata de mancare dar si de controlul greutatii. De cele mai multe ori persoanele aflate intr-o astfel de situatie se abtin o perioada indelungata sa manace sau utilizeaza in exes laxative, diuretice, clisme si se implica in activitati fizice(sport) in mod exagerat. Semne si simptome ale anorexiei nervoase pot fi: refuzul mancarii, infometare, imagine corporala distorsionata (negativa), sport excesiv, izolare sociala, lipsa trairilor emotionale sau dificultati de conectare si recunoastere a emotiilor, aspect fizic suplu, oboseala, lesin, ciclu menstrual neregulat, dureri de cap, sentiment de inutilitate.
Bulimia nervoasa este o tulburare alimetara in care persoana obisnuieste ca manance cantitati mari de mancare intr-o anumita perioada de timp (ex: in decurs de 2 ore) dupa care se forteaza sa elimine mancarea ingerata prin autoinducerea vomei, prin infometare, angajarea exagerata in activitati fizice. De cele mai multe ori acest comportament serveste adesea la eliminarea stresului si diminuarea anxietatii. Semne si simptme ale bulimiei nervoase pot fi: lipsa de control în fata mancarii, autoinducerea varsaturilor, utilizarea laxativelor, imagine corporala distorsionata, concertrate excesiva pe forma si greutatea corpului, greutate corporala fluctuanta, sentiment de vinovatie dupa mancare.
Mancatul compulsiv este o tulburare alimentara in care persoana manifesta episoade de mancat necontrolat urmat de sentimente de vinovatie si stari de tristete. In astfel de situatii persoana continua sa manace dincolo de senzatia de disconfort. Pesoana este obsedata de mancare si chiar are isi imagineaza si planuieste momente in acre sa manace singur. Semne si simptome ale mancatului compulsiv pot fi: mancatul dincolo de saturatie pana in punctul de disconfort fizic, mancatul regulat, ciclic a unei cantitati mari de mancare, sentimentul lipsei controlului asupra comportamentelor alimentare, obiceiul de a mananca singur/a, mancatul pe fond emotional (tristete, suparare, stres), ascunderea adevarului in privinta obiceiurilor alimentare, trairea sentimentelor de vina, rusine, jena, frustrare sau dezgust dupa ingestia alimentelor.
Binge eating este o tulburare alimentara in care persoana are episoade recurente de a manca cantitati foarte mari de mancare si sunt foarte stresate de comportamentul lor alimentar. Atat pe parcursul episodului de mancat excesiv cat si dupa persoana experimenteaza dezgust si se simte vinovata. Semne si simptome ale acestei tulburari pot fi: consuma o cantitate mare de mancare chiar daca nu-i este foame, mananca mai repede, continua sa manance dincolo de punctul de disconfort, adesea mananca singur datorita sentimentelor de rusina si jena, traieste stari de tristete, dezgust si chiar vinovatie atat pe timpul cat si dupa ce termina de mancat, prezinta fluctuatii ale greutatii.
Obezitatea este descrisa ca o crestere a greutatii cu mult peste valoarea normala si este mai mult decat o problema de aspect fizic exterior, acesata finnd favorabila dezvoltarii unor probleme precum tulburarile cardiace, diabetul, tensiunea arteriala. La nivel de traire interioara, rusinea si un profund sentimet de izolare insotesc adesea obezitatea. Printre factorii care predispun la obezitate se numara: consumul unui numar mai mare de calorii decat are nevoie corpul, stil de viata sedentar, somn insuficient, tulburari de metabolism, stilul de viata, factori genetici. Dincolo de semnele si simptomele fizice, persoana aflata intr-o astfel de situatie experimenteaza la nivel intim sentimentul unei stime de sine scazute, stres, anxietate si chiar stari de depresie.
Abordarea terapeutica a tulburarilor alimentare implica medicul, nutritionistul, psihologul si grupurile de suport. Ea vizeaza modificarea dietei , implicarea persoanei în activitați ce vizeaza activitati fizice si schimbarea stilului de viata. Si depinde de tipul de tulburare alimentara cu care se confrunta persoana. In orice caz, schema terapeutica (de tratament) a acestor tulburari implica consiliere psihologica/ psihoterapie, nutritie, posibil spitalizare sau utilizarea unor medicamente.
Consilierea psihologica si psihoterapia ajuta la imbunatatirea relatiei persoanei cu mancarea si la recastigarea controlului emotiilor. Acestea avand rolul de a sustine persoana in schimbarea stilului de viata. Proces care nu este deloc usor intrucat implica aspecte intime legate de modificari ale imaginii de sine a persoanei, resemnificarea alimentatiei si alimentelor , reconsiderea anumitor deprinderi, managementul stresului si mai ales cultivarea constanta a motivatiei si vointei de a atinge obiectivele propuse.
Zi frumoasă!
Psiholog-psihoterapeut Nina Jurca
Tel. 0722 535 447
Sursa foto