«

»

Oct 30

Când anxietatea nu ne mai ajută

           Anxietatea este o reacție firească a omului. Este o componentă esențială a sistemului de supraviețuire a omului. Anxietatea este un sistem de alarmă ce intră în funcțiune atunci când omul se află în pericol sau este amenințat.

        Când organismul uman reacționează la pericol sau amenințare, omul experimentează senzații ale anxietății la nivelul corpului, cum ar fi: bătăile inimii și respirația devin mai rapide și mai puternice, mușchii sunt încordați (tensiune), palmele transpirate, greață, mâinile și picioarele pot tremura. Toate aceste senzații nu fac decât să pregătearscă organismul omului pentru reacția de luptă sau fugă, adică să dezvolte un răspuns adecvat la situația amenințătoare cu care se confruntă. Reacția luptă sau fugi se instalează imediat ce omul simte pericolul sau amenințarea. În câteva secunde cortexul analizează situația și ia dezia dacă amenințarea este reală și cum anume să reacționeze la ea. Dacă situația este interpretată ca nefiind amenințătoare/periculoasă, reacția luptă sau fugi este dezactivată și sitemul nervos se relaxează. În cazul în care situația este interpretată ca fiind amenințătoare/ priculoasă, sistemul luptă sau fugi rămâne activ și semnele anxității persistă: respiarție rapidă, tremurături ale mâinilor și picioarelor, mâini transpirate, muschi tensionați etc.

          Oricine poate experimenta la un moment dat sentimentele anxietății. De altfel, anxietatea poate fi descrisă ca sentiment de neliniște, nervozitate, îngrijorare, teamă, groază sau de ceea ce e pe cale să se întâmple sau ce s-ar putea întâmpla. În timp ce teama este o emoție ce o trăim în prezența unei amenințări reale, anxietatea este o emoție ce o trăim ca urmare a anticipării pericolului, problemelor sau amenințărilor. Trăirile anxietății pot fi intense sau moderate depinde de persoană și situație. O anxietate mai intensă poate fi experimentată ca un sentiment de frică, groază sau panică. Temerile, tensiunile emoționale și stresul sunt forme ale anxietății.

               Cu alte cuvinte, un anumt nivel de anxietate și nervozitate este firesc să le experimentăm în situații noi, nefamiliare sau dificile. Când avem un examen important, o întâlnire semnificativă pentru noi, susținerea unei prezentari, un interviu profesional, etc. Ne putem confrunta cu o stare de anxitate. Deși aceste situații nu sunt amenințătoare, în sens fizic, pentru persoana în cauză, pot totuși genera senzația că sunt amenințătoare prin teama de a eșua, de a se face de râs, de a nu fie acceptat,etc.  Senzațiile fizice, precum bătăile inimii, transpiația mâinilor, tensiunea din stomac sunt de asemenea naturale în astfel de situații.

              Deaorece anxietatea face ca o persoană să fie pregătită să răspundă în situații speciale, o face să-și concentreze atenția și să reacționeze promt, un anumit nivel de anxietate este chiar indicat în situațiile în care se dorește performanță. Însă, un nivel crescut al anxietății poate face ca persoana să se simtă copleșită, incapabilă să vorbească sau în imposibilitatea de a face ceea ce trebuie să facă.

            Tulburarea anxioasă implică un nivel exagerat de anxietate, teamă, nervozitate, teamă sau chiar groază. Anxietatea  manifestată constat sau prea intens determină stări de preocupare, neatenție, tensiune și alertă permanentă. Anxietatea este considerată una din cele mai obișnuite tulburări. Ea afectează oamenii de toate vârstele copii, adolescenți, tineri și adulți. Sunt multe tipuri de tulburări de anxietate ce se manifestă diferit. Toate au însă un numitor comun: starea de anxietate este intensă, disprorționată în raport cu situația prezentă și afectează viața de zi cu zi a persoanei.

            Tulburări ale anxietății:

  • Anxietatea generalizată este experimentată de către persoană ca o teamă excesivă față de mai multe aspecte ale vieții. O persoană ce experimentează o astfel de stare își poate face griji excesive în legătură cu propria sănătate sau sănătatea membrilor familiei, cu școala, munca și în legătură cu viitorul. De asemenea, ea se gândește întotdeauna la ce-i mai rău în legătură cu viitorul și cu ce se poate întâmpla în viitor. Alături de îngrijorare și teamă, persoanele care trăiesc anxietatea generalizată manifestă și simptome fizice, precum: durere în piept, dureri de cap, oboseală,tensiune musculară, dureri de stomac. Persoana care experimentează anxietatea generalizată poate ocoli anumite situații sociale iar grijile pot fi simțite ca o povară făcând viața să fie simțită ca o povară.
  • Atacurile de panică sunt episoade de anxietate care apar brusc și fără un motiv aparent. O persoană ce experimentează un atac de panică este copleșită dintr-o dată de senzații fizice intense- palpitații, lipsă de aer, amețeli, amorțeală, furnicături cauzate de mobilizarea excesivă a organismului. Intensitatea, durata și frecvența acestor episoade diferă de la persoană la persoană.
  • Fobiile sunt descrise stări intense de teamă manifestate într-o anumită situație sau față de un un anumit lucru. Există fobii de înălțimi, de câini, de fluturi, paianjeni, șerpi, lift, zbor cu avionul, etc. De obicei, fobiile determină persoana să ocolească, să evite  lucrurile sau situațiile față de care sunt temătoare.
  • Fobia socială(anxietate socială) este o stare de anxietate generată de situații sociale sau de vorbitul în fața altor persoane. Există și o formă extremă a fobiei sociale numită mutism selectiv determinat de teama de a vorbi în animite situații.
  • Tulburarea obsesiv compulsivă(TOC)- este o formă de anxietate care se manifestă prin gânduri şi temeri nejustificate care se transformă în obsesii şi care treptat, duc la un comportament repetitiv, compulsiv. Persoanele care ajung să conştientizeze faptul că au anumite obsesii nejustificate şi că suferă de tulburare obsesiv compulsivă, încearcă să ignore aceste obsesii şi chiar să înceteze în a le mai materializa în fapt. Printre principalele temeri care duc la obsesii se numără teama de microbi şi de mizerie, teama de impulsurile agresive, teama de gânduri şi imagini cu tente sexuale.
  • Tulburarea de stresul post traumatic este generat de o exeprienșă terifiantă și traumatică din trecut. Persoana care dezvolta TSPT poate fi cea afectata direct sau cea care a fost martoră la un eveniment traumatizant petrecut altei persoane. Poate fi cauzat de către o varietate de incidente precum război, viol, jaf, tortură, maltratarea copiilor, accidente de mașină, accidente de avion sau dezastre naturale. Printre simpomele manifestate se numără re-experientarea traumei originale prin re-memorări sau coșmaruri, evitarea stimulilor asociați cu trauma și dificultăți ale somnului, furie și hipervigilență.

            Terapia tulburărilor de axietate poate implica schimbări în stilul de viață, dacă este cazul tratament cu medicamente prescrise numai de către medicul specialist și consiliere psihologică/ psihoterapie.

            Psihoterapia tulburărilor anxioase(anxietatea generalizată, atacuri de panică, fobii, tulburare obsesiv compulsivă, tulburare de stres postraumatic) are ca obiectiv principal diminuarea simptomelor și dezvoltarea unor comportamente adaptate la diferite situații de viață .

 

Zi frumoasă!

Psiholog-psihoterapeut Nina Jurca

Tel: 0722 535 447

 

 

 

Sursa foto

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>