Un magician își exersa arta dinaintea sultanului, câștigând entuziasmul audienței. Sultanul însuși fu plin de admirație și exclamă: ”Doamne, ajută-mă ce miracol, ce geniu!”
Dar vizirul său îl puse pe gânduri, spunând: ”Înălțimea voastră, nici un maestru nu cade din cer. Arta magicianului este rezultatul hărniciei sale și al exercițiului.”
Sultanul încreți din sprâncene. Părerea diferită a vizirului îi stricase plăcerea pricinuită de numerele magice. ”Om nerecunoscător! Cum poți să pretinzi că un asemenea talent vine din exercițiu? E așa cum am spus eu: ori ai talent, ori nu ai.” Se uită la disprețuitor și țipă: ”Tu nu ai oricum nici un talent- afară cu tine în închisoare. Acolo îmi poți cântări cuvintele. Și, ca să nu fi singur, ca să ai cu tine unul de seama ta, vei avea ca tovarăș de celulă un vițel.”
Începând cu prima sa zi în celulă, vizirul se antrenă să ridice vițelul și să urce scările din turnul închisorii, cărându-l. Trecură luni; vițelul crescu până ajunse un bou puternic și cu fiecare zi de exercițiu, puterea vizirului creștea.
Într-o zi sultanul își aminti de omul din celulă. Puse să-i fie adus. Când îl văzu fu copleșit de uimire: ”Doamne, ajută-mă, ce miracol, ce geniu!”
Vizirul, cărând boul în brațele întinse, îi răspunse cu aceleași cuvinte ca data trecută: ”Înălțimea voastră, nici un maestru nu cade din cer. În mila ta, mi-ai dat acest animal. Puterea mea este rezultatul hărniciei și al exercițiului.” – ”Povești orientale ca instrumente de psihoterapie” Nossrat Peseschkian
Zi frumoasă!
Psiholog-psihoterapeut Nina Jurca
Tel: 0722 535 447