O femeie bătrâna din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele două capete ale unui băț, și le căra pe după gât. Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect și tot timpul aducea întreaga cantitate de apă.
La sfârșitul lungului drum ce ducea de la izvor până acasă, vasul crăpat ajungea doar pe jumătate.
Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas și jumătate de apă. Bineînțeles, vasul bun era mândru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat îi era atât de rușine cu imperfecțiunea sa, și se simțea atât de rău ca nu putea face decât jumătate din munca pentru care fusese menit!
După 2 ani de așa zisa nereușită, după cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângă izvor: “Ma simt atât de rușinat, pentru ca aceasta crăpătură face ca apa să se scurgă pe tot drumul pana acasă!”
Bătrâna a zâmbit:
“Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu? Asta pentru că am știut defectul tău și am plantat semințe de flori pe partea ta a potecii, și, în fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori și decorez masa cu ele. Dacă nu ai fi fost așa, n-ar mai exista aceste frumuseți care împrospătează casa.” ( Poveste chinezească)
Zi frumoasă!
Psiholog-psihoterapeut Nina Jurca
Tel: 0722 535 447