Frica este un termen larg și de aceea, este bine să diferențiem oarecum emoțiile din aceeași categorie: fobie, angoasă, anxietate.
”Frica este o emoție provocată de conștientizarea unui pericol real sau imaginar. Este reacția afectivă normală a organismului expus unei amenințări reale.”
Este o emoție de cele mai multe ori dezagreabilă și survine ca răspuns la o sursă de pericol recunoscută conștient, chiar dacă acest pericol este real sau imaginar. O frică bruscă și intensă este însoțită în general de simptome fiziologice: puls și respirație accelerate, tensiune musculară mărită, transpirație, frisoane, senzație de sufocare etc.
”Fobia se manifestă printr-o frică intensă irațională și tenace, simțită față de anumite obiecte (persoane, animale sau lucruri) sau anumite situații care nu justifică o astfel de reacție.”
Este mai degrabă o frică nejustificată, excesivă declanșată de prezența sau anticiparea prezenței unui obiect, a unui animal sau a unei situații specifice. De obicei, persoana care dezvoltă manifestările înscrise în termenul de fobie va face în așa fel încât să ocolească confruntarea cu obiectul fricii sale sau să-l înfrunte însoțit de cineva care o poate liniști. Fobia apare în acest context ca o suferință care perturbă existența în mod real.
”Anxietatea este o stare afectivă caracterizată prin neliniște, nesiguranță, tulburări fizice și psihice difuze, toate acestea generate de așteptarea unui pericol nedeterminat în fața căruia persoana se simte neputincioasă.”
În cazul anxietății, frica este fără obiect. Persoana anxioasă este conștientă de indispoziția sa, știe că îi este frică, dar nu știe de ce. Persoana anxioasă are aproape tot timpul mintea ocupată, ”rumegă”, exagerează (face din țânțar armăsar) și se neliniștește din orice. De regulă, nu are încredere în ea, în viață sau în viitor și nici în ceilalți. În timp, această stare va face ca persoana să se simtă irascibilă, obosită, tensionată, de asemenea, poate manifesta dificultăți de concentrare sau tulburări ale somnului.
”Angoasa este o senzație neplăcută de indispoziție profundă, cu impresia unui pericol vag și iminent. Este însoțită de modificări neurovegetative: transpirație, palpitații, greață, tremurături, vertij, tulburări de tranzit etc.”
Nu are un obiect precis, iar indispoziția cauzată de angoasă este și psihică și fizică. Printre pricipalele cauze ale angoasei se regăsesc un sindrom depresiv sau boli cronice majore.
”Dicționar de psihologie” Norbert Sillamy(1980)
Psiholog-psihoterapeut Nina Jurca
Tel: 0722 535 447