Mulți oameni se descriu ca fiind timizi, cu toate că nu există o definiție clară a acestei trăsături. Timiditatea în relație cu ceilalți apare treptat pe parcursul copilăriei. De regulă, în adolescență, oamenii încep să se gândească la modul în care sunt percepuți de ceilalți.
Sunt oameni pentru care unele situații sociale induc un anumit nivel de anxietate. Câteva exemple ar fi vorbitul în public sau mersul de unul singur la o întrunire socială la care participă oameni, cu care persoana respectivă nu este familiarizată. Anxietatea socială moderată nu determină dificultăți comportamentale, dispare rapid, în timpul evenimentului sau după încheierea acestuia, și nu se declanșează cu mult timp înainte.
Persoanele cu timiditate severă, încep să-și facă griji cu mult timp înainte, disconfortul se accentuează pe măsură ce situația se prelungește, iar în cazul unei repetări ulterioare a situației, anxietatea va fi și mai intensă. După depășirea situației, aceste persoane pot medita în repetate rânduri asupra aspectelor ce i-au nemulțumit, legate de comportamentul lor. Timiditatea severă, care are ca efect o evitare semnificativă a interacțiunii sociale, sau anxietatea supărătoare asociată cu situații sociale este considerată fobie socială. Fobia socială este teama de a fi observat, evaluat sau de a te afla în centrul atenției. Cu toate acestea, teama fundamentală, în acest caz, este aceea de a nu fi evaluat negativ.
Psihoterapia, precum și hipnoterapia au o eficiență ridicată în ameliorarea și chiar depășirea comportamentelor ce împiedică buna funcționare în astfel de situații.
Psiholog- psihoterapeut Nina Jurca
Tel: 0722 535 447